marți, 21 ianuarie 2014

Prezentarea localitatii

Dărmănești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Dărmănești (reședința) și Mărginenii de Sus. Comuna se află în estul județului și este traversată de șoseaua națională DN72 ce leagă orașele Ploiești și Târgoviște.
Comuna este așezată în nordul Câmpiei Române și aparține zonei Subcarpaților Munteni, în partea central esticǎ a județului Dâmbovița, la limita cu județul Prahova, pe axa Târgoviște-Ploiești. Comuna Dărmănești este situată la 30 km de Târgoviște, la 16 km de Moreni și la 18 km de Ploiești.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Filipești a județului Prahova, era formată din satele Brătășanca-Ungureni, Dărmănești și Ezeni, cu o populație totală de 1896 de locuitori, de etnie română, bulgară și romă. În comună funcționau 3 mori de apă pe iazul Budeasca, 2 biserici (la Brătășanca și Dărmănești) și o școală mixtă cu 77 de elevi (din care 2 fete), înființată în 1868.[4] Celălalt sat ce compune astăzi comuna, Mărginenii de Sus, era pe atunci reședința unei comune de sine stătătoare, aflată în aceeași plasă, și formată din satele Brătășanca-Ungureni, Mărginenii de Sus și Olari, cu 800 de locuitori. În comună funcționa o singură biserică, construită în 1861, și o școală cu 50 de elevi (dintre care 6 fete).[5]
În 1925, comuna Dărmănești făcea parte din aceeași plasă, și avea o populație de 2567 locuitori.[6] Comuna Mărginenii de Sus fusese desființată și inclusă în comuna Mărgineni, împreună cu satele Brătășanca și Mărginenii de Jos.[7]
În 1950, a fost inclusă în raionul Ploiești al regiunii Prahova și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, la reînființarea județelor, comuna a fost transferată județului Dâmbovița și a căpătat alcătuirea actuală, primind și satele Mărginenii de Sus și Vlădeni.[8][9] În 2003, satul Vlădeni s-a separat, formând o comună de sine stătătoare.[10]
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dărmănești se ridică la 4.810 locuitori, în scădere față derecensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.048 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români(96,74%), cu o minoritate de romi (1,48%). Pentru 1,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși(92,93%), dar există și minorități de creștini după evanghelie(3,62%) și adventiști de ziua a șaptea (1,1%). Pentru 1,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[11]

PREMII LA CATEGORIA CORUPŢIE ŞI DOCTORII DOCENŢI DIN CONDUCEREA ŢĂRII

Viviane Reding, vicepreşedinte C. E. şi Comisar European pentru justiţie, a  avut în mod sigur un coşmar, din ce moment ce i-a scăpat în presă hiperbola federalistă cu „Statele Unite ale Europei”. Nu Europa are nevoie de salvare, precum motivează cel mai longeviv comisar de la Bruxelles, ci  stupul lor de albine unde boieresc trîntorii care au făcut din unele ţări ale Europei motani cuminţi şi torcători. Fără supra structurile birocratice şi constrictoare ale U.E., statele Europei au fiinţat în pace, independenţă, suveranitate şi calm social. Propunerea comisarului Reding, neîmpărtăşită de toţi oficialii instituţiile europene, ar transforma U.E. într-un super-stat, similar fostei U.R.S.S., guvernelor şi parlamentelor revenindu-le un rol politic minor, echivalent cu cel al consiliilor locale în Marea Britanie. Gluma macabră a Comisarului European pentru justiţie, aflat nu la prima deviere, taie toate speranţele politicienilor români! Ei, săracii, după revoluţie, s-au grăbit să facă doctorate peste plagiate, pardon, peste doctorate, am vrut să scriu, dar se poartă, masterate peste masterate şi alte păcate în ştiinţele despre care nici ei n-au citit o buche, cu gîndul la promovări dincolo de graniţă pentru salarii astronomice. O parte din ei au devenit doctori docenţi şi savanţi în Ştiinţele Corupţiei şi ale Trădării de Neam. Cum s-ar mai fi prezentat ei la Înalta Poartă fără o biografie cît mai întortocheată, garnisită cu diplome şi titluri ştiinţifice, luate dintr-un „zbor deasupra cuibului de cuci”? Peste cîţiva ani, politicianul care nu va avea doctorat va fi un pária. Aşadar, daţi năvala în universităţi, se mai poate încă plagia

Ce să mai vorbim? Avem demnitari cu blazon! Nici nu vă vine să credeţi cîtă inteligenţă pe metru pătrat adăposteşte Guvernul şi Parlamentul României!  11 doctori în Guvern şi 133 de aleşi în Parlament au doctorate în Drept şi Economie. Başca, două facultăţi şi alte burse peste graniţă la activ. Mă miram eu de ce Ţara merge atît de bine! Nu degeaba, o organizaţie internaţională i-a decernat pentru anul 2013 Parlamentului României un gen de „Nobel pentru corupţie”. Dacă tot timpul am fost ţinuţi la coada clasamentului european în ce priveşte nivelul de trai, pensiile şi salariile, dar pe primul loc în topul taxelor şi impozitelor, frustrările politicienilor au fost în sfîrşit potolite: „Organized Crime and Corruption Reporting Project (O.C.C.R.P.)” a stabilit că Parlamentul României este campionul lumii în domeniul corupţiei mondiale şi a fost desemnat „Persoana Anului 2013” la categoria Corupţie şi Crimă Organizată”, pentru modul cum se ascunde de lege, cum altfel, decît prin intermediul legii. Să nu uităm că la începutul lui decembrie 2013, Parlamentul a aprobat fără dezbatere unele amendamente la Codul Penal, menite să acorde membrilor săi şi altor oficiali guvernamentali imunitate în faţa acuzaţiilor de corupţie. Potrivit modificărilor, Preşedintele României, senatorii şi deputaţii sînt scoşi din statutul de „funcţionari publici”, în consecinţă, neputînd fi puşi sub acuzare pentru conflict de interese, corupţie, hoţie, luare de mită, abuz în serviciu. În plus, oficialii guvernamentali deja condamnaţi pentru corupţie ar fi putut fi exoneraţi de contravenţiile şi infracţiunile comise. Cum să nu dau dreptate unui bun prieten care îmi spunea că României îi trebuie un guvern de tipul celui condus de Mareşalul Antonescu, cînd astfel de fapte erau aspru pedepsite. Ştiind că ceea ce au făcut ei e ilegal şi trebuie acoperit, „Parlamentul României a ridicat corupţia la un nou nivel în Europa, legalizând-o”, a declarat Drew Sullivan, editor O.C.C.R.P.

Anual, O.C.C.R.P. recompensează munca celor care ţin criminalitatea şi corupţia în linia întîi, dar şi meritul de a se sustrage legii, aşa cum procedează infractorii. Pentru 2013, premiul I îi revine Parlamentului României. Au mai fost premiaţi Darko Saric, reprezentînd crima organizată din Serbia şi din Muntenegru, pentru construirea unei noi reţele de trafic de droguri în Europa, transportul de droguri din Africa şi America de Sud prin Balcani şi transformarea regiunii într-un nou Mexic şi Gulnara Karimova, fiica preşedintelui Uzbekistanului, Islam Karimov, investigată pentru ca ar fi luat sute de milioane de dolari ca mită pentru acordarea unei licenţe de telecomunicaţii gigantului suedez Teliasonera. Ulterior cheltuind banii pe un castel istoric în Franţa şi pe alte proprietăţi în străinătate. O.C.C.R.P., probabil cea mai mare organizaţie de jurnalism de investigaţie din lume, este un consorţiu cu 19 centre de investigaţii comerciale şi non-profit şi sute de jurnalişti din Europa pînă în Asia Centrală şi America. Fondat în 2006, desfăşoară investigaţii transfrontaliere, dezvăluind cazurile de crimă organizată şi corupţie din întreaga lume.

Mă intrigă faptul că Parlamentul şi Guvernul tratează poporul la fel de uşuratic precum o poză cu Ghiţă, ciobanul, sau o plimbare interzisă cu ATV-ul în străvechea cetate a Sarmisegetuzei. Mă sperie faptul că Justiţia a hibernat atîţia ani sau a stat cu mîinile la spate de frică, şi că zeci de dosare grele sau mai bine spus dosare celebre de corupţie, ale unor inculpaţi politici cu statut înalt, aflate pe rol, au adunat ani mulţi de amînări în instanţe, iar hotărîrile definitive au fost întîrziate tendenţios. La fel le doresc şi eu, mulţi ani, fără discuţie, cu executare! Dacă va fi cu un picior într-o luntre şi cu celălalt pe punte, anul 2014 se anunţă un an de foc pentru Justiţie, avînd în vedere că la sfîrşit de 2013 s-a încercat o altă ofensivă împotriva D.N.A. şi I.C.C.J..

Maria Diana Popescu, Agero